Elon Musk creaza Hyperloop, modul de calatorie hiper-rapid

Hyperloop proiect asemanator celui realizat de Henri Coanda in 1910, dar neluat in seama de nimeni pana in 2013. Hyperloop apartine mintii din spatele Paypal sau al autovehiculelor electrice Tesla, Elon Musk e interesat acum sa puna in practica un nou mod de transport revolutionar. Ideea a venit simplu: omul calatoreste foarte frecvent intre San Francisco si Los Angeles pentru cele doua businessuri ale sale, Tesla si Space X. Asa ca s-a gandit ca trebuie sa existe o modalitate mult mai eficienta de a face acest lucru.

hyperloop transport

Si totusi Hyperloop chiar exista. Tot ce trebuie sa faci e sa urci intr-un soi de capsula care e apoi lansata cu o viteza de peste 1200 km/h pentru a calatori cei 600 de km dintre cele doua orase. Suna nebunesc, dar Musk jura ca ideea ar putea functiona in realitate. Iar daca nu construieste el acest sistem, altcineva o va face cu siguranta.

Propunerea lui Musk poarta numele de Hyperloop si presupune transportarea calatorilor in capsule de aluminiu alimentate de turbine si energie solara printr-o retea de tuneluri terestre. Sistemul ar costa intre 6 si 10 miliarde de dolari si ar reduce timpul de calatorie intre LA si San Francisco la doar 35 de minute. Iar un bilet de calatorie ar costa doar 20 de dolari.

Momentan, toata aceasta nebunie cu proiectul Hyperloop are forma unui document de 57 de pagini. Si chiar daca altcineva i-ar fura azi ideea, tot ar avea nevoie de 7-10 ani sa o puna in practica.

Pentru a pune cap la cap datele pentru acest proiect, Musk s-a bazat pe inginerii sai de la Tesla si Space X (popularea planetei Marte) care s-au implicat in materializarea acestei idei. Conditiile erau utilizarea unor tehnologii existente, folosirea unor zone de teren reduse si generarea de presiune in tuburi (undeva in jur de 1/2bari ar fi suficient).

Cele doua tuburi (tuneluri) – unul pentru fiecare directie de deplasare – ar trebui montate pe piloni plasati la 50-100m distanta, iar Musk spune ca noua magistrala de transport ar putea fi plasata in paralel cu autostrada 5 din California. Gratie structurii elevate, constructia ar avea un impact minim asupra mediului inconjurator (de exemplu, fermierii din zona isi pot lucra in continuare terenurile), iar rezistenta ar fi suficienta pentru a rezista cutremurelor (tehnologii similare cu ale cladirilor Golden State) si ar avea panouri solare montate in partea superioara.

Monk spune ca s-ar colecta mult mai multa energie decat ar consuma Hyperloop.

In interiorul tuburilor, fiecare capsula va fi montata pe schiuri realizate din inconel – acelasi metal utilizat in proiectul Space X pentru a face fata temperaturilor si presiunii extrem de ridicate), iar aerul va fi pompat prin orificii in schiuri pentru a crea o perna de aer. In combinatie cu magneti si un camp eletromagnetic, capsula va pluti, iar rezistenta la inaintare va fi minima.

Fiecare capsula va fi dotata cu un compresor turbo electric care va impinge aerul din fata spre saptele capsulei pentru a o pune in miscare. Schiurile cu perna de aer vor deveni un soi de electromagnet care vor „alerga”dupa impulsurile magnetice din sine.

Acceleratia initiala va semana foarte mult cu aceea de la decolarea unui avion, iar odata atinsa viteza de croaziera, calatorul nu va simti viteza deplasarii. Fortele G vor fi scazute, cel mult 1/2G, asadar raul de miscare nu va fi o problema pentru pasageri.

Fiecare capsula poate primi aproximativ 12 pasageri, iar Musk crede ca va putea transporta chiar si masini.